Povestea "trotuarului-stadion" de la sinagogă
În perioada sărbătorilor de toamnă, mai precis în perioada sărbătorii de sukkot (sărbătoarea corturilor), care ţine 7 zile, copii se jucau în curtea sinagogii un joc cu nuci. Jocul era cam aşa: fiecare participant punea 2-3 nuci, după înţelegere, iar nucile se aranjau în linie treaptă şi de la o anumită distanţă fiecare participant la joc trebuia să rostogolească o altă nucă, astfel ca nuca lui să ajungă la linia de nuci şi să lovească o nucă. Cu cât nimerea concurentul mai aproape de prima nucă din linie era mai bine pentru că el primea toate nucile care urmau după nuca nimerită până la coada liniei de nuci. Dacă de exemplu nimerea prima nucă, el lua toate nucile şi jocul se termina. Începea altă distracţie, cu alte nuci, şi aşa mai departe până rămâneau jucătorii fără nici o nucă.
Jocurile de nuci aveau loc în curtea sinagogii, pe un trotuar de beton, care era în faţa unei clădiri din curte. Clădirea era (mai este, oare?!) în partea stângă, partea unde este uşa de intrare în sinagogă, puţin mai în spate spre vale. Era un fel de sală festivă lungă unde aveau loc şi lecţiile de religie şi de ebraică, sau dacă era ceva petrecere în comunitate acolo puteau să se adune mai mulţi oameni. De-a lungul clădirii era un trotuar, care era terenul de joacă.
Poate mai există şi acum „trotuarul-stadion”. Poate îl fotografiezi şi îl adaugi la poveste.
Povestea lui Ervin MARTON, cu fotografia lui Zamfir POP
povestea poveştii o găsiţi pe alt blog:
