Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
25 mars 2010 4 25 /03 /mars /2010 22:17

00-Romania1930-jud-Turda.jpgTurda a găzduit mulţi ani Dieta Transilvaniei în clădirea ce acum adăposteşte Muzeul de istorie.
Turda a fost reşedinţă de judeţ şi clădirea ce acum găzduieşte Primăria municipiului era sediul Prefecturii judeţului.
Din schimbările aduse de timp ne rămân imaginile. Unele dintre ele le regăsim pe cărţi poştale, cum sunt cele din colecţia lui Petru Suciu.
Astăzi ne vom aminti de Turda ca judeţ.

Judeţul Turda
Pe la 1930, judeţul Turda avea o suprafaţă de 3.514 kmp şi o populaţie de 183.282 de locuitori (spre comparaţie: actualul judeţ Cluj are 6.674 kmp şi 702.755 de locuitori).01-campeni-33-copie-2.jpg După alte informaţii, ulterior, când în judeţ era cuprinsă şi plasa Unirea, suprafaţa totală figura ca fiind de numai 3.158 kmp.
Din documentele vremii mai aflăm că „în anul 1930, judeţul Turda avea o populaţie de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% ţigani (rromi), 1,2% evrei ş. a. Ca limbă maternă în judeţ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), ţigănească (1,2%) ş.a. Din punct de vedere confesional structura populaţiei era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocşi, 14,4% reformaţi, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici, ş. a.”. În acelaşi an, „populaţia urbană a judeţului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% ţigani ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară 02-iara-29.jpg(53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiş (2,2%), ţigănească (1,2%), ş. a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 30,9% reformaţi, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocşi, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici, ş. a.”. Astăzi, numai oraşul nostru are de trei ori mai mulţi locuitori decât întreaga populaţie urbană de atunci a întregului judeţ.
De la Câmpeni la Luduş
Judeţul Turda se afla în centrul României Mari, în Transilvania, iar actualmente teritoriul lui este împărţit între Judeţul Cluj, Judeţul Alba şi Judeţul Mureş. Se învecina la nord cu judeţul Cluj, la vest cu judeţele Bihor şi Arad, la sud cu judeţele Hunedoara şi Alba, iar la est cu judeţele Târnava-Mică şi Mureş.
03-prefect-03.jpgJudeţul Turda a fost înfiinţat la 24 iunie 1925, ca unitate administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieş (1876 - 1925). Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
Judeţul avea în componenţa sa 6 „plăşi”: plasa Baia de Arieş, plasa Câmpeni, plasa Câmpia Turzii, plasa Iara, plasa Plasa Luduş şi plasa Sânmihaiu.
Configuraţia geografică reunea în acelaşi judeţ întreg cursul Arieşului, de la izvoarele sale din plasa Câmpeni şi până la vărsarea sa în plasa Luduş, precum şi mare parte din afluenţii râului.
Evident că centrul polarizator era oraşul cel mai mare, Turda. Aici se întâlneau moţii Câmpeniului cu locuitorii câmpiei dinspre Luduş şi lunca Mureşului.
04-comitatul-torda-aranyos.jpgVise spulberate
Viaţa culturală a judeţului era remarcabilă. Cităm din monografiile anilor ’30: „în judeţ se relevă activitatea Asociaţiei „Astra” cu un despărţământ central în oraşul Turda şi cu organizaţii locale în Câmpeni, Câmpia Turzii, Iara, Luduş şi Sălciua. Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” are 3 cămine culturale. „Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului” are în judeţ 47 cămine culturale, 10 societăţi muzicale şi o bibliotecă, adică în total 64 organizaţii culturale, dintre care 24 au personalitate juridică. În judeţ se mai află: 1 ateneu popular, Cercul intelectualilor români, Casa culturală cu bibliotecă, Casa maghiară, 1 teatru (toate în Turda), 9 societăţi corale, 1 muzeu şi 1 bibliotecă la casa lui Avram Iancu şi 1 casă naţională în comuna Unirea, 2 cinematografe (Turda şi Luduş), 9 societăţi sportive şi 6 societăţi de vânătoare".
05-judet-turda.jpgLa prima trecere prin municipiu, prin 1990, Iliescu se adresa mulţimii cu „vă salut, cetăţeni ai judeţului Turda” şi a smuls ropote de aplauze. Era o simplă gogoaşă politică, pentru atragerea voturilor.
Timpul a trecut şi toate demersurile care vizau reînfiinţarea tradiţionalului judeţ s-au spulberat. Acum se vorbeşte de o nouă reorganizare, care ar viza mai degrabă re-dispariţia judeţelor şi înfiinţarea altor structuri, mai ample, mai uşor de administrat, cu mai mare autonomie. În pas cu cerinţele aderării noastre la spaţiul european şi la gestionarea resurselor ce ni se pun la dispoziţie.
Din fostul Judeţ Turda ne rămân doar amintirile, informaţiile din enciclopedii şi imaginile din arhive şi colecţii.


Partager cet article

Repost 0

commentaires

winton1949 06/04/2010 17:28


Harta județului Torda Aranyos,nu a fost editată la editura Turdeană Arieșul,ci la Budapesta(probabil în anul 1899),după cum se poate verdea în colțul stânga jos.


zamfirpop 06/04/2010 17:37



Mulţumesc pentru observaţie. Nu te opri nici tu: cum dau cu bâta-n baltă, cum eşti aşteptat cu buretele să fac frumos! În fond, e blogul nostru despre Turda noastră!



pageRank

Display Pagerank

A La Recherche De L'article

The Friend I need, it's my Friend indeed

If you find my work useful, if you want to encourage me to continue, you can do it by donating

Archives