Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
13 avril 2010 2 13 /04 /avril /2010 11:11
Ne mândrim cu oraşul în care locuim. Dar îi cunoaştem valoarea de altă-dată? Turda a găzduit de 127 ori Dieta Transilvaniei, aici s-a instituit Unitarianismul (una din religiile mondiale – vezi: www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel41.htm), aici a fost una din sursele principale de sare pentru Imperiul roman şi, apoi, pentru cel Austro-ungar. Cititorul nostru, turdeanul Radu Cerghizan, care trăieşte acum în Germania, ne trimite un material în care ne aminteşte că Turda a fost capitală de judeţ timp de peste 7 secole, neîntrerupt până în anul 1950. (Z.P.)

99-turda-harta-judet

Cadrul istoric Transilvania, aflată sub stăpânirea regilor maghiari, a fost condusă de voievozi, numiţi de regele maghiar. Voievodul numea în funcţiile principale un vicevoievod, comiţi şi notari. Voievodul îşi exercita însă autoritatea doar asupra celor 7 Comitate maghiare din Transilvania. 99-turda-1În trecut, în perioada când a aparţinut de regatul medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părţi independente: teritoriul celor 7 Comitate maghiare, Pământul Săsesc şi Pământul Secuiesc. Saşii au primit partea de sud a Ardealului, unde au format aşa-numitul „Universitas Saxorum”, care le-a fost oferit prin edictul regal „Andreanum”. Secuii au avut ţinuturi autonome mai ales în părţile estice. Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea maghiară din cele 7 Comitate.

Comitate şi Scaune Între 1279 şi 1876, Ardealul a cuprins 7 Comitate maghiare, 7 Scaune săseşti si Scaune secuieşti. Comitatele maghiare („Vármegye”) existente înainte de anul 1876 au fost următoarele: Belső-Szolnok (Solnocul Interior), Doboka (Dăbâca), Kolozs (Cluj), Torda (Turda, cu capitala la Turda), Küküllő (Târnava), Fehér (Alba) şi Hunyad (Hunedoara). Scaunele săseşti („Stühle”) au fost următoarele: Hermannstadt (Sibiu), Kronstadt (Braşov), Mediasch (Mediaş), Schässburg (Sighişoara), Mühlbach (Sebeş), Reps (Rupea) şi Bistritz (Bistriţa). Scaunele secuieşti („Szék”) au fost următoarele: Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), având în componenţă scaunele filiale Brăduţ (Bardóc fiúszék) şi Cristur (Keresztúr fiúszék), Scaunul Ciuc (Csíkszék), cu scaunele filiale Giurgeu (Gyergyó fiúszék) şi Caşin (Kászon fiúszék), Trei Scaune (Háromszék), cu scaunele principale Şepşi (Sepsiszék), Kézdi (Kézdiszék) şi Orbai-Covasna (Orbaiszék), precum şi scaunul filial Miclăuş (Miklósvár fiúszék), Scaunul Mureş (Marosszék) şi Scaunul Arieş (Aranyosszék).

99-turda-2Reorganizări În anul 1876, „Comitatul Turda” („Torda vármegye”) a fost desfiinţat. Urmaşul „Comitatului Turda” a fost „Comitatul Turda-Arieş” („Torda-Aranyos vármegye”, cu capitala la Turda), care a luat fiinţă odată cu desfiinţarea scaunelor secuieşti şi săseşti ca unităţi administrative autonome. Cu acea ocazie „Scaunul Secuiesc al Arieşului” („Aranyosszék”) a fost înglobat în „Comitatul Turda-Arieş”. La rândul său „Comitatul Turda-Arieş” a fost desfiinţat la 24 iunie 1925, prin legea pentru unificarea administrativă (promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 din 13 iunie 1925). Subdiviziunile (districtele) „Comitatului Turda-Arieş” au fost (numele Districtului şi în paranteză Reşedinţa): Alsójára (Iara), Felvinc (Vinţu de Sus, Unirea), Marosludas (Luduş), Topánfalva (Câmpeni), Torda (Turda), Torockó (Rimetea).

Judeţul Turda „Judeţul Turda”, creat în anul 1925, a fost urmaşul fostului „Comitat Turda-Arieş”. Reşedinţa judeţului a fost tot la Turda. Întinderea administrativă a noului judeţ Turda a fost identică cu cea a „Comitatului Turda-Arieş”. Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 judeţul Turda a fost reorganizat în 6 plăşi, 7 secretariate comunale, 42 secretariate cercuale, o comună urbană (Turda – capitala judeţului) şi 138 comune rurale. Cele 6 plăşi au fost: Plasa Baia de Arieş, Plasa Câmpeni, Plasa Câmpia Turzii, Plasa Iara, Plasa Luduş şi Plasa Sânmihaiu. În prezent, aceste 138 foste comune rurale sunt răspândite pe teritoriile judeţelor Cluj, Alba şi Mureş. Judeţul Turda a fost desfiinţat cu ocazia reformei administrative din 6 septembrie 1950. Prin aceasta, pentru prima dată după şapte veacuri de continuitate, oraşul Turda şi-a pierdut statutul de capitală de judeţ.

Notă: textul acestui articol este scris de Radu Cerghizan (Germania), subsemnatul contribuind doar cu redactarea în forma în care apare în "Jurnalul de Arieş" nr. 13 (99), pag. 16, şi pe acest blog. Îi mulţumesc tudeanului de departe pentru informaţiile pe care mi le tot furnizează de mai mult timp. Poate vom fi sănătoşi şi vom ajunge şi să ne cunoaştem altfel decât datorită internet-ului.

Partager cet article

Repost 0

commentaires

pageRank

Display Pagerank

A La Recherche De L'article

The Friend I need, it's my Friend indeed

If you find my work useful, if you want to encourage me to continue, you can do it by donating

Archives