Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
2 septembre 2011 5 02 /09 /septembre /2011 20:00

Cu câteva luni în urmă, părintele Serafim mă invita la Mănăstirea Măgina, ispitindu-mă cu vechimea de patru secole a lăcaşului de cult. Aseară, după ce am trecut peste şapte munţi şi şapte ape, am ajuns la poarta mănăstirii.

Grădina Edenului Intrarea la mănăstire este o alee printre meri. O linişte monumentală îmbracă peisajul în aureolă mistică. Aştepţi să apară Adam şi Eva şi te rogi să nu apară şi şarpele

Părintele Serafim m-a primit cu căldură prietenească. Ne-a rânduit locul de odihnă, mie şi însoţitorului meu, apoi, m-a plimbat peste tot, pe sub meri – în primul rând. Mândru, deopotrivă de istoria modestei mănăstiri ce păstoreşte, dar, şi încrezător în şansa de realizare a viselor – proiectelor sale. Şansa mea ratată se numeşte Fromula AS (nr. 981 din 4 – 11 august 2011, pag. 26 - 27), unde veţi găsi descrierea şi epitetele şi metaforele ce mi-au apărut în minte în primele ore trăite aici. Acum, va trebui să muncesc din greu, să fac … penitenţă, ca să scriu ce nu s-a scris, să şlefuiesc alte cuvinte şi expresii, să vă fac să înţelegeţi că nu este o glumă: Raiul de pe Pământ se află la câţiva km de Aiud, la Măgina, în partea de sus a satului.

Monografia semnată de Gheorghe Petrov, vine să sedimenteze informaţiile, rare şi sărace, presându-le într-o stratigrafie istorică, într-un ierbar cu frunzele sutelor de ani ce s-au scurs. Astăzi am urcat dealul de lângă mănăstire, în căutarea semnalului pentru internet. De sus, mănăstirea pare şi mai mică, comparată cu casele şi curţile măginenilor, pierdută printre copaci.

Pendulare seculară Edificată ca ortodoxă, mănăstirea este mereu victima luptei „creştineşti” între ortodoxie şi greco-catolicie. Satul a aparţinut, peste secole, unor nobili maghiari, care şi-au impus religia. Din „dragoste frăţească” a fost distrusă în timpul revoluţiei paşoptiste. Chiar şi datarea începuturilor stă, mai mult sub semnul legendelor, decât a documentelor. A scris undeva că s-a înfiinţat la 1611 şi aşa a rămas pentru toată lumea. Istoricul amintit mai sus, vorbeşte despre elemente care permit să credem că, la acea dată, mănăstirea exista deja, având chiar oareşce vechime. Pentru cei interesaţi, pagina web a mănăstirii şi monografia le sunt disponibile.

Viitor cu raze de lumină Venirea părintelui Serafim pare a fi de bun augur pentru viitorul lăcaşului de cult. Şi de cultură, cum au fost, dintotdeauna, mănăstirile. Licenţiat în teologie şi psihologie, cu un doctorat în pregătire, părintele se apleacă asupra tinerei generaţii, îndepărtată de biserică, iscodind în mintea şi inima lor, pentru a le afla păsurile, nevoile, durerile, şi a-i ajuta să le învingă, şi cu ajutorul credinţei. Obştea e mică. Împreună cu părintele Serafim mai vieţuiesc, la Mănăstirea Măgina, doar părintele Dionisie şi părintele Cleopa, trei Oameni dedicaţi credinţei.

Pe mine m-au convins că merită să revin la Măgina, că merită că mă canonesc să vă conving că e bine să veniţi pe-aici, în căutarea liniştii. În natură şi în Biserică!

 Pentru a ajunge la Mănăstirea Măgina, din Aiud, plecaţi pe drumul spre Remetea - Buru. La vreo cinci km, sunteţi în satul cu acelaşi nume şi o luaţi la stânga, pe vale, în sus, încă vreo doi km. Ca vaut la peine! - zice francezul.
Partager cet article
Repost0
29 juillet 2011 5 29 /07 /juillet /2011 00:35

Dezavantajul istoriei este faptul că este rescrisă după nevoie de moment ale politicului. De-aceea, gesturile reparatorii au o valoare deosebită. În 1839, biserica „din dosu’ piaţului”, ctitorită de familia Raţiu, era greco-catolică şi era "biserica românească Adormirea Maicii Domnului din Turda Veche". În 1948 a devenit ortodoxă şi aşa a rămas. Spre onoarea lor, ortodocşii au acceptat ca pisania, reconstituită, să fie repusă pe perete, la intrarea în biserică. Cu acest prilej, s-au restaurat şi crucile de pe mormintele strămoşilor răţeşti. Astăzi, 28 iulie 2011, a avut loc o mică ceremonie de sfinţire a acestor monumente de istorie. Ale răţeştilor şi ale Turzii, deopotrivă. Au participat membri ai familiei Raţiu şi alţi câţiva apropiaţi. Cel mai emoţionat a fost Mircea Raţiu, cel care văzuse în copilărie, cu multe decenii în urmă, pisania originală. Indrei şi Nicolae, au onorat momentul deosebit. Ioan Gheorghe Raţiu s-a trudit pentru partea de organizare. La final, cei prezenţi s-au reîntâlnit la agapa frăţească, unde frâiele organizatorice au fost preluate de Pamela Raţiu.

Am avut onoarea să fac parte dintre invitaţi. Drept care mi-am făcut treaba de cronicar şi vă prezint, pe scurt şi cu câteva imagini, memorabilul eveniment. Şirul de evenimente ce rescriu/reconstituie istoria familiei Raţiu, va continua, în zilele următoare, la Blaj şi Teiuş.
Notă: Puteţi găsi lucruri interesante şi pe celelalte ZAMPObloguri: zamfirpop.com, zamfirpop.wordpress.com blogulise.wordpress.com, zam-fir.blogspot.com, filumenie.wordpress.com, zamfirpop.over-blog.com, precum şi pe blogul de mediu: aefcfoto.blogspot.com
Partager cet article
Repost0
17 juin 2011 5 17 /06 /juin /2011 18:14

Cu regret am constatat că am neglijat o bună intenţie. Faptul că problemele personale m-ai împovărat prea mult, este doar o explicaţie.

Citisem, pe blogul colegului Ionel Ignat, articolul  Să salvăm biserica de lemn din Hărcana şi am comentat, atunci, în sensul că ne ascundem după lozinca "Nu avem bani", acceptând distrugerea mărturiilor trecutului. Un trist exemplu este Biserica de lemn din Hărcana, cătun alipit Turzii. Scrie colegul:

Biserica-de-lemn-Harcana2.jpg

Vreau să aduc în atenția autorităților și a Bisericii Greco-catolice starea minunatei biserici de la Hărcana. O biserică din lemn, cu acoperiș de țiglă și tablă. Frumusețea și raritatea acestui gen de biserică în zona Turda, ne obligă să încercăm să o protejăm și chiar să o refacem. Pentru că zona nu este turistică, deși calități ar avea, nici interes pentru alocarea unor mari sume de bani în vederea restaurării acesteia nu există.
Cătunele Hărcana, Sân Ion sau Petrilaca, sunt niște zone limitrofe frăției urbane Turda-Câmpia Turzii, trasând practic linia frontului din 1944, de pe cursul râului Arieș, teatrul uneia dintre cele mai sîngeroase lupte de după întoarcerea armelor.
O biserică de lemn este întotdeauna o bucurie, o uimire a vieții la limită pe care românul a dus-o dintotdeauna. Românul este legat indisolubil de biserica de lemn, prin sărăcie, prin oprimare, prin răbdarea ce l-au purtat prin secole, până în ziua de azi.
În România, se păstrează aproape 1400 de biserici din lemn, vechi de peste o sută de ani, locuri sfinte în care comunitățile românești, în principal rurale, și-au dus viața duhovnicească de milenii. Aceste biserici constituie unul dintre cele mai apreciate ramuri a patrimoniului național românesc.
Chiar dacă Biserica de la Hărcana nu reprezintă o realizare atât de grandioasă ca bisericile de lemn maramureșene, inclus în patrimonial modial UNESCO, consider că micuța biserică trebuie conservată și refăcută pentru a nu pierde o bijuterie pe care istoria ne-a transmis-o. Ea există, chiar dacă acoperișul stă să cadă în orice moment, deci ne obligă, ca europeni, să o salvăm.
Din punct de vedere al administrației publice Hărcana se află inclusă în municipiul Turda, chiar dacă acolo este un cătun în adevăratul înțeles al cuvântului. Oamenii de acolo plătesc taxe, impozite dar sunt destul de izolați de lume.
Biserica de lemn ar putea fi refăcută fie și doar în memoria celor 400 de martiri pe care acest cătun i-a făcut nemuritori din goapa cu var a hortyștilor. Un eventual monument închinat acestor suflete nevinovate ar putea fi realizat odată cu restaurarea micuței bijuterii religioase.
Dacă este posibil, toate acestea ar trebui făcute până nu este prea târziu.

 

Din articol, se desprind două idei:

- salvarea bisericii de la dispariţie;

- salvarea martirilor de la uitare.

În răstimpul scurs de la apariţia articolului, nu cunosc să fi apărut vrea reacţie.

Promit că mă voi interesa în detaliu despre această biserică şi voi reveni.

Partager cet article
Repost0
29 mai 2011 7 29 /05 /mai /2011 15:42

Chiar dacă nu este din zona imediat apropiată Turzii, Poşaga este o comună ai cărei moţi se simţeau legaţi de urbea din josul Arieşului. De-aceea, vă prezint Biserica de lemn din Poşaga de Sus.

Biserica de lemn din cătunul Belioara, actualmente în componenţa satului Poşaga de Sus.

Conform panoului din drum, biserica datează din sec. XVIII. Biserica are plan dreptunghiular, cu absida decroşată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniţă peste pronaos, proporţional construită. În naos şi absidă, bolta este semicilindrică. Cu excepţia absidei, lăcaşul de cult este tencuit interior şi exterior. Din cauza momentului vizitei mele - sâmbătă seara, în jurul orei 19 - din interior vă prezint doar ce am văzut printr-o mică ferestruică din peretele lateral. Inventarul - clopot, cărţi şi icoane - este din sec. XIX. Pictura bisericii este atribuită lui Gheorghe Şpan, sec. XIX.

Panoul repetă informaţiile în engleză şi franceză. Biserica este monument istoric, având cod LMI 2004 AB-II-m-B-00265. Biserica este folosită curent de localnici, oameni credincioşi, care răspund la "bună ziua" cu "să-ţi ajute Domnul"! C a urmare, cărarea de acces spre biserică este dotată cu balustrade de lemn, de curând înnoite. Sfatul meu: nu treceţi spre Scăriţa - Belioara fără să urcaţi la bisericuţă!
Partager cet article
Repost0
4 mai 2011 3 04 /05 /mai /2011 20:03

bis Ch T 1960 1După ce am primit un reproş

(m-a durut pentru că era încărcat de sincer regret),

privind lipsa noutăţilor ... despre vechime,

am primit şi două imagini

(fotografii scanate)

care înfăţişează

Biserica de deasupra Cheilor Turzii

cam prin anii '50.

 

Prietene - care mi-ai trimis imaginile - îţi mulţumesc!


Prietene - care-mi citeşti blogul - bucură-te!

bis Ch T 1960 2

Partager cet article
Repost0
6 février 2011 7 06 /02 /février /2011 14:47

http://zamfirpop.files.wordpress.com/2011/02/0-be-dsc09801.jpgPopulaţia satului Bogata, com. Călăraşi, jud. Cluj, este formată din români, maghiari şi ţigani.

 

Un total de vreo 1.200 de suflete.

 

Mai evlavioase ori mai puţin.



 Album cu foto exterior - interior

 

Biserica Ortodoxă din Bogata are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Găvrilă şi are în jurul ei vreo 250 de familii.  Biserica Ortodoxă este o construcţie, relativ, nouă.


Povestea ei ne-o spune părintele Mircea Căbulea, parohul.

Partager cet article
Repost0
20 janvier 2011 4 20 /01 /janvier /2011 19:22

Pe blogul unei colege de urbe, am găsit o listă a bisericilor din Turda, prezentate pe  Biserici.org.

 

BISERICI ORTODOXE din Turda
01 - Biserica Sovagăilor - Str.Salinelor nr.8 -(Sfanta Treime)
02 - Biserica Rătestilor - str.Gh. Lazar nr.19 -(Fosta greco-catolica)03 - Catedrala Ortodoxa - Str.Andrei Şaguna nr.2 - (Sf. Arh. Mihail şi Gavril)
04 - Biserica Ortodoxă - Str.Sirenei nr.17 - (Adormirea Maicii Domnului)
05 - Biserica Ortodoxa - Str.Fragariste nr.32 - (Coborarea Sf.Duh)
06 - Biserica Ortodoxa - Str.22 Decembrie 1989 nr.15 - (Sf. Ioan Botezatorul)
07 - Biserica Ortodoxă - Str.I.Opris nr.1 - (Adormirea Maicii Domnului)
08 - Biserica Ortodoxă - Calea Victoriei nr.31 - (Invierea Domnului)
09 - Biserica Ortodoxă - Str.Panselutelor (F.N.) - (Inaltarea Sfintei Cruci)
10 - Biserica Ortodoxă - Str.Poiana nr.49 – (Sfantul Gheorghe)
11 - Manastire Ortodoxa - Str.Bogata -(mormantul lui M.Viteazul)
turn-DSC08691.jpgALTE CULTE din Turda
01 - Biserica Greco-Catolica - Str.Dacia nr.2
02 - Biserica Greco-Catolica - Calea Victoriei nr.3 - (Sf.Petru si Pavel)
03 - Biserica Greco-Catolica - Harcana
04 - Biserica Greco-Catolica - Str.Campiei nr.69
05 - Biserica Romano-Catolica - Piata Republicii nr.54 - (Sf.Maria)
06 - Biserica Franciscana - Str.A.Iancu nr.49 - (Sf.Ladislau Rege)
07 - Biserica Adventista I - Str.M.Viteazul nr.4.c - (Speranta)
08 - Biserica Adventista II - str.Axente Sever nr.38
09 - Biserica Baptista - Str: G.Cosbuc Nr:9 - (Speranta)
10 - Biserica Baptista - str.Gelu Nr.5
11 - Biserica Baptista – Str.Rosiori nr.2
12 - Biserica Reformata Calvina - Str.Basarabiei nr.10
13 - Biserica Reformata Calvina - Str.B.P.Hasdeu nr.1
14 - Biserica Reformata Calvina - Str.Campiei nr.47
15 - Biserica Unitariana - Str.Dacia nr.3
16 - Biserica Penticostala - Str.Caisului nr.3 - (Calea Vietii)
17 - Biserica Penticostala - str.Hategului nr.2d
18 - Biserica Penticostala - Str.Tineretului nr.40 - (Filadelfia)
19 - Biserica Penticostala – Str.Bicazului nr.9
20 - Biserica Nou-Apostolica - Str.B.P.Hasdeu nr.13
21 - Biserica Penticostala - Str.A.Iancu nr.23 - (Alfa si Omega)
22 - Sala Regatului Martorii lui Iehova - Str.Detunata nr.9
23 - Sala Regatului A Martorilor lui Iehova – Str.N.Iorga nr.44A
24 - Sinagoga - str.M.Eminescu nr.24
25 - Fosta Biserică Evanghelică -Lutherană (demolată în 1986) - Str.1 Decembrie 1918

 

Să mulţimim Anei -  femeia cu nume de femeie zidită în perete de biserică! - pentru lista.

 

Notă: unele dintre aceste biserici le găsiţi prezentate şi pe  blogurile mele:

Pe de-altă parte, definitoriu pentru noi este nepăsarea faţă de vestigiile pe care ÎNCĂ le mai avem: în timp ce piciorul de pe malul românesc se prăbuşeşte, după două milenii, definitiv, citim ştirea că

O echipă de arheologi şi de ingineri sârbi şi-a propus să realizeze până în 2012 un sistem care să proiecteze peste Dunăre holograma  podului construit în timpul împăratului roman Traian, a precizat directorul acestui ambiţios  proiect, Miomir Korac, scrie AFP, citată de Agerpres.

 

Notă: În zilele noastre, un alt Apolodor va construi un pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră pentru autostrada care se tot construieşte spre litoral.

Partager cet article
Repost0
25 juillet 2010 7 25 /07 /juillet /2010 23:36

a3.JPG

a1a2.JPGCu ceva timp în urmă, m-am plimbat printr-un cimitir! Gropile erau deschise, oamenii trudeau la dezhumarea rămăşiţelor pământeşti ale decedaţilor de demult, ...
Cele de mai sus, ar suna macabru, dacă nu ar fi vorba despre un ...

cimitir al gepizilor şi avarilor, aproximativ din sec. VI
a41.jpg a42.JPG

a43.JPG a44.JPG
Muzeograful, care conduce echipa, mi-a cerut să nu fac publică locaţia cimitrului, de teama unei "năvăliri a vandalilor moderni". Deci, informaţiile, pe care vi le pot furniza, sunt:


Cimitrul se află undeva, pe teritoriul CUA şi este în curs de cercetare arheologică. Estimările vorbesc de circa cinci sute de morminte, din perioada popoarelor migratoare, aproximativ sec. VI, care, se pare, au fost jefuite într-o perioadă ulterioară.


Şi mai de curând, am trecut din nou prin respectivul cimitir. Am constatat un oarecare proges al săpăturilor. Unele morminte aveau folie protectoare, ceea ce denotă nefinalizarea cercetărilor la acestea.
b5.jpg b6.jpg b7.jpg b8.jpg
Voi urmări cercetările şi, când se vor publica primele informaţii din partea arheologilor, vi le voi aduce la cunoştinţă.

Partager cet article
Repost0
21 juin 2010 1 21 /06 /juin /2010 22:06

 

Una dintre problemele care mi-a dat ceva bătaie de cap a fost  aflarea locului unde a fost vechea mănăstire a Petrid-ului. Pornind de la o informaţie eronată, m-am bucurat de "descoperirea" amplasamentului, în vara trecută. Apoi, cu ajutorul informaţiilor culese de Ana Maria Catalina, confirmate de harta asupra căreia mi-a atras atenţia Radu Cerghizan, am aşteptat momentul în care să pot ajunge acolo. Nu a fost să fie iarna, cum mi-am dorit. L a o altă tentativă, Ulise a avut parte de un accident. Pentru că nu sunt omul care să renunţ înainte de a-mi îndeplini intenţiile, am continuat să caut să aflu …

03-harta-man-Petrid.jpgUnde a fost vechea mănăstire a Petrid-ului?

Informaţii

Mai întâi, o listă a articolelor pe această temă, de unde puteţi găsi informaţiile scrise:

Unde a fost vechea Mănăstire a Petridului?

Răspuns la „Unde a fost vechea Mănăstire a Petridului?”

Mănăstirea veche şi nouă a Petridului

Mănăstirea Petridului

02-Petrid-Josephinische-pg109.jpgPentru identificarea locului exact unde a fost amplasată mănăstirea, cea mai bună informaţie se află pe harta indicată de Radu Cerghizan:

Evrika ! Am descoperit … unde a fost vechea manastire a Petridului de la Cheile Turzii ! O gasesti pe plansa alaturata sub numele de "Monostor". Este vorba de plansa nr. 109 a Hartii Iosefine a Transilvaniei din 1769-73.

Zona vechii manastiri a Petridului de la Cheile Turzii a fost descrisa si de Orban Balazs in cartea sa, “Torda város és környéke" (“Orasul Turda si imprejurimile sale”, 1889, Budapesta, cap.LVIII) exact sub numele “Monostor” (“Manastirea”).

 

 

 

(dacă nu puteţi vedea filmuleţul, daţi clcik aici)

Imagini

P.S.: Ulima poză ne arată pe noi, componenţii echipei de căutare, Ulise şi Zamfir, plouaţi: după bucuria descoperirii locului atâta căutat, ne-a înmuiat o ploaie de vară! Dar, nu areuşit să umbrească bucuria unei zile petrecute pe coclauri şi satisfacţia misiunii îndeplinite!

Partager cet article
Repost0
5 mai 2010 3 05 /05 /mai /2010 23:48

Norocul a făcut ca, la câteva zile după ce am reluat, aici, postarea despre Biserica reformată-calvină din Câmpia Turzii, să reuşesc să găsesc poarta deschisă şi o persoană amabilă, care să-mi permită accesul în acest monument istoric ... cam închis vizitatorilor!

Vă ofer două albume cu imagini:

- din curtea bisericii - http://community.webshots.com/album/577575965HCYvvm?vhost=community

- din interiorul bisericii - http://community.webshots.com/album/577566703ieuOOg?vhost=community

 


Explicaţii ... când îl voi găsi dispus pe preotul paroh, pe care l-am supărat revoltându-mă că un monument istoric este imposibil de vizitat!

 

Notă: Poate-i trece supărarea într-o bună zi! Trebuie să-mi găsesc o drăguţă unguroaică, care să mă ajute: şi la Biserica romano-catolică din Turda, după mai multe luni în care meciul meu cu preotul de acolo a fost egal (câte insistenţe am avut eu, tot atâtea promisiuni neonorate mi-a oferit şi el!).

Partager cet article
Repost0