Biserica de lemn din Hărcana - argumente

De ce ar trebui ca

turdenii să nu renunţe la biserica de lemn din Hărcana

- argumente pentru repararea/restaurarea bisericii de lemn din Hărcana -

Sunt câteva argumente, la îndemâna oricui, în favoarea bisericii de lemn din Hărcana.

# Primul dintre acestea e unul, cât se poate de pragmatic, şi anume cel material. Cătunul Hărcana, acum cartier al municipiului Turda, e prea mic, cu prea puţini credincioşi pentru a putea suporta material construirea unei noi biserici de zid. De altfel, situaţia materială a celor câteva familii rămase în Hărcana este atât de dificilă încât nu pot fi asigurate nici măcar fondurile necesare pentru repararea actualei biserici.

# Vechimea acestei biserici, construită în anul 1828, poate constitui un alt argument important pentru salvarea acestei biserici. Cercetări aprofundate din partea persoanelor abilitate în acest sens ar putea spune cu certitudine dacă biserica din Hărcana este una şi aceeaşi cu biserica din Poşaga de Jos, care - prin HCM nr. 1160/1955 - era declarată monument istoric. Dacă se dovedeşte că este vorba despre aceeaşi biserică, cercetările ar putea fi continuate cu scopul de a reînscrie această biserică pe lista monumentelor istorice. Acest edificiu, neprotejat de legea monumentelor istorice, supravieţuieşte doar în virtutea menirii sale de lăcaş de cult, riscând să dispară, în condiţiile în care o altă biserică îi va prelua funcţiunea.

# Un al treilea argument în favoarea acestei biserici constă în politica culturală pusă în practică de autorităţile locale din Turda. În ultimii ani, eforturile municipalităţii turdene au fost evidente în a valorifica feluritele atracţii turistice aflate în Turda sau în zonele imediat înconjurătoare. Salina Turda, centrul vechi al oraşului - cu bisericile şi casele sale vechi, castrul roman, parcul zoologic, Cheile Turzii, Valea Arieşului, mormântul lui Mihai Viteazu sau casa în care a poposit pentru câteva zile Petőfi Sándor, sunt doar câteva din atracţiile turistice din această zonă. Cu toate acestea lipseşte ceva, iar acel ceva ar putea fi completat tocmai de biserica de lemn din Hărcana. Deşi, judeţul Cluj este bine reprezentat sub aspectul numărului de edificii de cult din lemn în lista monumentelor istorice, zona Turzii este săracă în astfel de monumente. Biserica de lemn din Hărcana, aflată atât de aproape de Turda, ar putea constitui nucleul unui posibil parc cu specific etnologic. Prin păstrarea acestei biserici - şi punerea ei în valoare - paleta de atracţii turistice oferită de Turda ar fi mai bogată.

# Un ultim argument, al patrulea, constă în faptul că această biserică ar putea constitui o punte de legătură culturală între două comunităţi: cea din Poşaga de Jos, localitatea de origine a bisericii şi cea din Hărcana/Turda, actuala localitate de ”domiciliu” a bisericii de lemn.

Viitorul bisericii din Hărcana este incert, dar, nu imposibil de ”îndreptat spre vremuri mai bune”. Desigur acest deziderat necesită sacrificii financiare ... din partea tuturor, dar, astfel eforturile materiale şi sufleteşti ale lui Pop Raveca, Bucur Veronica, Rad Ionaş, Matei Nicolae, Rus Iosif şi a celorlalţi 111 donatori din Hărcana, menţionaţi în situaţiile anului 1955, a meşterilor şi a ctitorilor din Poşaga de Jos nu ar fi în zadar, dacă această biserică de lemn ar fi salvată.

- paragraf din lucrarea

Biserica de lemn din Hărcana

Bogdan ILIEŞ

- specialist în valorificarea patrimoniului cultural istoric şi pasionat al bisericuţelor de lemn

Comments

[abbilbal]

E bine că autorităţile (nu mă refer doar la cele din Turda) au bani pentru săli de sport nu şi pentru bisericile vechi, care oricum sunt adevărate monumente.

[zamfirpop]

a