Biserica de lemn din Hărcana

04.04.2012

Starea actuală a bisericii de lemn din Hărcana

În urma strămutării, biserica a suferit câteva modificări, printre cele mai importante putând fi amintite: renunţarea la pridvorul aflat pe latura de sud a bisericii, dar, şi înlocuirea acoperişului de şindrilă cu unul de ţiglă.

Planul - descris de pereţii edificiului - este unul dreptunghiular, prelungit în partea de răsărit cu absida altarului, decroşată, cu cinci laturi. Pe latura de sud, biserica are două intrări, la fel ca şi alte biserici moţeşti. Prima dintre intrări conduce spre pronaosul bisericii, azi folosit ca şi depozit. Pereţii pronaosului, acoperiţi cu tencuială nefinisată şi nezugrăvită, delimitează un spaţiu cu lungimea de aproximativ 4,56 m şi lăţimea de 5,71 m. Tavanul, din scânduri, susţinut de patru grinzi se află la o înălţime de 2,5 m faţă de podea. Scândurile tavanului, acoperite cu şipculiţe paralele, prinse în cuie, au rămas netencuite. În spatele uşii, se află scara care asigură accesul spre podul bisericii. Peretele despărţitor, dintre pronaos şi naos, avea cândva fante, susţinute de doi baluştrii simpli din lemn. În prezent, aceste deschizături, care cândva facilitau participarea la slujbă a celor care se aflau în pronaos, sunt acoperite. Pe acest perete despărţitor, se pot vedea ultimele urme ale vechii picturi a biserici. Siluete de sfinte muceniţe se pot descifra, printre praf şi pânze de păienjeni, pe scândurile decolorate.

Din pronaos, se poate ajunge în naos, prin intermediul uşii, practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos, se poate ajunge şi prin cea de-a doua uşă, care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este de aproximativ 5,85 m iar lăţimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 m. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, distanţa dintre podea şi mijlocul bolţii fiind de aproximativ 4,36 m. Întreaga încăpere este tencuită şi văruită în culoarea albă. Pereţii nu sunt decoraţi cu picturi, dar, ici-acolo, întâlnim icoane de factură recentă. Pe latura de sud a naosului, spre altar regăsim strana cantorului, încadrată de doi prapori. Un candelabru de metal are sarcina de a lumina interiorul, alături de cele două ferestre, aflate amplasate pe pereţii de sud şi de nord, paralel. Din naos, spre absida altarului, accesul se face prin cele trei spaţii consacrate: două uşi diaconeşti şi uşile împărăteşti, înlocuite - în acest caz - de perdele.

Absida altarului, decroşată, are lăţimea de 4,65 m, iar, adâncimea (lungimea) de 3,38 m. Pereţii paraleli ai absidei, prin care aceasta este legată de restul edificiului, au o lungime de 2,14 m şi sunt continuaţi cu alte două segmente, care îngustează lăţimea absidei. Aceste laturi au aproximativ 1,87 m şi sunt simetrice. Forma pentagonală este închisă de un perete paralel cu intrările în absida altarului. Altarul este acoperit de o boltă semicilindrică, mai mică şi mai îngustă decât cea care acoperă naosul, înălţimea acesteia fiind de 3,99 m, iar, lăţimea fiind la fel ca şi cea a absidei: 4,65 m. Bolta care acoperă altarul este închisă - în partea de răsărit - cu un timpan drept, restul, în secţiunea ce se îngustează a absidei altarului, fiind acoperită de un tavan drept. Încăperea este luminată de cele două ferestre amplasate, una pe latura de sud, iar, cea de-a doua pe latura de est a absidei.

Biserica este acoperită - în prezent - de un acoperiş din ţiglă, unitar - peste pronaos şi naos, şi un pic mai coborât -peste altar, structura acoperişului, în această secţiune, aflându-se într-o stare foarte proastă. Greutatea prea mare a ţiglelor ceramice, lemnul acoperişului afectat de umezeală, au dus la prăbuşirea - aproape în totalitate - a părţii de acoperiş de deasupra altarului. În partea de vest a bisericii, deasupra pronaosului se află amplasat turnul clopotniţă, a cărei înălţime, măsurată de la plafonul ce acoperă pronaosul, este de aproximativ 7,8 m. Străpungând acoperişul, turnul este acoperit cu şiţă şi are galerie deschisă. Coiful tunului, relativ scurt, este acoperit cu tablă şi se termină cu o cruce simplă. Aceeaşi cruce se regăseşte şi în partea de răsărit a coamei acoperişului, deasupra naosului, precum şi pe coama acoperişului altarului.

- paragraf din lucrarea

Bogdan ILIEŞ

- specialist în valorificarea patrimoniului cultural istoric şi pasionat al bisericuţelor de lemn